Va vorbeam in articolul Cand Dumnezeu vindeca oamenii prin oameni…. despre colega mea care ma rugase sa il primesc pe fratele sau la o consultatie IE, si despre faptul ca acesta a primit ajutorul lui Dumnezeu exact in momentul cand numai avea nici o speranta.
Va dati seama ca toata familia aceasta a fost cucerita iremediabil de aceasta terapie, si increderea dumnealor a crescut vertiginos… La cateva zile dupa aceasta intamplare colega mea a coborat din nou in biroul meu care se afla la parterul cladirii, cu inca o rugaminte extrem de importanta si la fel de sincera ca si cea anterioara. De data aceasta era vorba de sora sa, care ramasese fara un loc de munca si cam in aceeasi perioada s-a intamplat ca sotul sa inceapa sa consume mai multe bauturi alcoolice decat de obicei…iar copii incepusera si ei sa aiba un declin in activitatile lor scolare.
Am acceptat cu aceeasi bucurie cu care accept orice pacient care are nevoie de ajutor, si am, convenit ca aceasta sa vina chiar a doua zi sa o cunosc. In dimineata urmatoare, in fata biroului meu ma astepta colega mea impreuna cu sora sa. Ne-a facut prezentarile de rigoare dupa care a plecat la ea in birou urmand sa o anunt cand vom termina ceea ce aveam de facut.
Am stat putin de vorba cu aceasta doamna care era coplesita de evenimentele care luasera o turnura atat de neplacuta familiei dumneaei. Mi-a povestit cum toata sectia in care lucrase s-a desfiinta, lucru care a dus in mod firesc la somajul tuturor salariatelor, printre care si ea. Apoi modul neplacut in care sotul dumisale primise aceasta veste, si faptul ca in loc sa se mobilizeze si sa incerce sa suplineasca lipsa financiara a familiei, acesta a inceput sa consume din ce in ce mai multe bauturi alcoolice, de unde si discutiile inerente care mereu se terminau invariabil cu scandaluri si reprosuri de ambele parti.
Profitand de starea tensionata dintre parinti, ambii copii ai familiei, incepusera sa lipseasca de la scoala, ba chiar le scazuse interesul de a invata si deci notele acestora scazusera vertiginos. De unde in mod firesc si tristetea si disconfortul pe care aceasta doamna il resimtea zilnic…
Se simtea total neputincioasa in fata tuturor acestor evenimente neplacute din familia ei. Nu stia si nici nu intelegea de ce i se intamplau toate acestea…si auzind de intamplarea fratelui sau…decisese sa incerce si aceasta terapie IE. S-a intamplat sa ne placa una de alta de la prima vedere si astfel increderea dumisale sa fie absoluta in primul rand in mine ca om, iar apoi in aceasta tehnica de lucru benefica tuturor celor care o acceseaza. Si astfel din vorba in vorba pe nesimtite am inceput sa-i dau sfaturile necesare pentru solutionarea acestor probleme cu care aceasta se confrunta. Am aplicat terapia IE pe dumneaei si pe toata familia. I-am facut cateva recomandari pentru perioada cat nu ne vom vedea…iar apoi am sunat-o pe colega mea sa vina sa se intalneasca cu sora sa. Am convenit sa ne intalnim din nou peste doua zile asa cum ne iesea pe masuratorile IE.
Aici este imperios necesar sa mentionez ca fiecare pacient este un caz aparte, si tot ceea ii recomanzi tu ca teraput este strict personalizat fiecarui pacient in parte. Dupa doua zile pacienta mea ma astepta in fata biroului meu…nerabdatoare sa imi spuna ca unele dintre probleme au inceput usor, usor sa se atenueze…. Era mult mai linistita, mult mai increzatoare ca lucrurile din viata sa se vor reaseza in matca lor.
Am continuat sa facem ceea ce include aceasta terapie, am facut cateva masuratori prin care i-am comunicat pacientei mele ca in foarte scurt timp va fi rechemata la fostul loc de munca unde va fi pusa sefa peste un grup de colege, ca sotul isi va revizui atitudinea fata de familie si fata de viciul care il atinsese…iar copii vor termina scoala in cele mai bune conditii… Auzind toate acestea a avut o usoara retinere si chiar a negat ca ar putea ca toate acestea sa se intample… Am verificat cand anume ne vom reintalni si ne-am despartit ca doua bune prietene care se intalnisera sa mai povesteasca una cu cealalta despre lume, viata si toate meadrele ei…
Peste alte trei zile pacienta mea ma astepta la usa biroului meu, extrem de zambitoare, extrem de fericita… Primise deja telefonul care o anuntase ca in scurt timp va fi rechemata la serviciu si ca va avea o functie de conducere… Era atat de fericita, era atat de incantata ca si-a ascultat sufletul si a venit sa ma cunoasca si sa acceseze aceasta cunoastere.
Imi tot multumea, moment in care am rugat-o sa nu imi mai multumeasca mie ci Bunului Dumnezeu care a ingaduit ca toate aceste lucruri sa se intample in viata sa. Aici as dori sa va spun urmatorul adevar: “Cand Dumnezeu ne inchide o usa… o face spre binele nostru, deoarece nu mai este locul benefic si necesar pentru noi si atunci decide sa ne deschida o alta usa, in spatele careia sa se afle lucruri mult superioare celor avute anterior.”
Atat, doar atat …a fost necesar sa ne intalnim trei sedinte ca Dumnezeu sa-i deschida larg o alta usa care sa ii bucure sufletul, sa se simta fericita si implinita, iar viata sa, sa ia o alta turnura…de data aceasta una extrem de benefica. La sfarsitul anului scolar am primit informatia ca ambii copii au terminat foarte bine scoala, iar sotul deja reintrase in viata de familie mult mai degajat,fara viciul care preconiza un mare dezastru in viata sa, mult mai linistit ba chiar plin de optimism si buna dispozitie.
Ori de cate ori un pacient al meu isi regaseste drumul si buna dispozitie…eu sunt cel mai fericit om de pe pamant… deoarece Dumnezeu a ales ca si eu sa-i fiu soldat disciplinat, care sa duca la indeplinire sarcinile primite ca Misiune personala pe acest pamant. Nu am cuvinte de multumire catre EL ca a dorit ca si eu sa fac parte din Oastea sa de Lumina, sa aplic si sa ajut cat mai multi oameni cu aceasta cunoastere atat de benefica si atat de necesara.
Am urmarit in timp evolutia pacientei mele iar toate aceste informatii primite mi-au bucurat sufletul, afland numai lucruri bune despre dumneaei… Acum sa nu credeti Doamne Fereste ca ma trufesc cumva, sau ca afirm ca a inceput sa curga mirea la robinetul vietii dumisale…insa faptul ca lucrurile au intrat pe un fagas normal…inseamna foarte mult, inseamna ca Dumnezeu este omniprezent si omnipotent si totdeauna este langa noi atunci cand ii cerem ajutorul.
Stim cu totii ceea ce scrie in Sfanta Biblie: “Bate si ti se va deschide, Cere si ti se va da, Cauta si vei gasi…”. Problema este, sa avem disponibilitatea sa o facem in orice moment al vietii noastre, de la cele mai mici probleme pana la cele din care credem ca nu vom mai putea iesi nicicand… Sa avem credinta sincera si ferma ca orice vom cere ni se va da… ca orice vom cauta vom gasi…si ori de cate ori vom bate la usa Tatalui Ceresc acesta ne va deschide larg usa primindu-ne cu mare bucurie sa ne ajute si sa ne sprijine in toate actiunile noastre.
Ca si un cuvant de incheiere a acestui articol… nu voi insista sa veniti neaparat la mine, deoarece exista posibilitatea ca unii dintre voi sa nu fiti in Misiunea mea Personala… si in aceste conditii sa nu va pot ajuta eu. Insa va sfatuiesc cu dragoste si cu multa sinceritate sa mergeti in Casa Tatalui (Biserici) sa vorbiti cu El, sa-I spuneti ce va framanta, ce va doare, de ce anume aveti nevoie in anumite momente, iar daca auziti ca cineva cu o astfel de cunoastere va poate ajuta sa mergeti cu incredere si sa colaborati cu acel terapeut astfel incat viata voastra sa reintre pe fagasul sau firesc si normal, iar zambetul si fericirea sa inlocuiasca tristetea si nefericirea care ne cuprinde cateodata.
Va imbratisez cu mare drag si va doresc zile cat mai frumoase si pline de impliniri in toate planurile vietii voastre.
Pingback: Ispite…Ispite…si iar Ispite… » Franturi de suflet